Print Friendly, PDF & Email

Trei Nivele

Chinese EnglishRomanianRussianSpanish

Atunci când cineva avansează în învățământul superior din lumea aceasta, se parcurg trei nivele: de la o licență la un masterat, apoi la o diplomă de doctorat. Pentru a deveni un doctor, în special în domeniul sănătății fizice și mintale, persoana are dreptul, și de cele mai multe ori doreşte, să i se adreseze cu “Doctor.” Lumea, într-adevăr își onorează și glorifică propriile persoane, nu se subscriu lui Dumnezeu Creatorul sau nu recunosc Domnia Sa personală peste tot ce El a creat.

Oare acest lucru nu este o chestiune de mândrie? Într-adevăr, cei care insistă să fie cunoscuţi, respectaţi și să li se adreseze ca “Doctor” în societate, fac pasul de a uzurpa slava care este cu adevărat a lui Dumnezeu, indiferent dacă ei mărturisesc credinţă în El sau nu. Mândria este cea care Cuvântul o declară că Dumnezeu o urăște și i se împotriveşte:

“Tot aşa şi voi, tinerilor, fiţi supuşi celor bătrâni. Şi toţi, în legăturile voastre, să fiţi împodobiţi cu smerenie. Căci „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor smeriţi le dă har.” (1 Petru 5:5)

Există trei nivele de avansare în dezvoltarea spirituală cu Dumnezeu.

Ar trebui subliniat faptul că, în lume, educația poate fi descrisă mai degrabă ca o realizare, decât ca avansare. În această lume, omul este glorificat de lume; el este onorat și alege să primească onoare. Cu toate acestea, nici o ființă nu poate obține ceva fără Dumnezeu, fie că este vorba în această lume sau următoarea. Dumnezeu domnește peste toate lucrurile în toate timpurile. Așa cum a spus Isus lui Pilat: nici un om nu poate primi nimic, cu excepţia dacă i s-a dat de sus.

În timp ce vorbim de un învățământ superior din această lume, există o “educație ” infinit de mare despre care cei mai mari savanți și promulgatori de educație a acestei lumi nu știu nimic. Cel mai mic din Împărăția cerurilor este mai mare decât ei.

Așa precum există trei nivele de avansare în învățământul superior, există, de asemenea, trei nivele de avansare în dezvoltarea spirituală cu Dumnezeu. Prin utilizarea cuvântului “avansare”, în ceea ce privește domeniul spiritual, aș dori să sugerez că dezvoltarea spirituală nu este o realizare a omului, ci a lui Dumnezeu. În Împărăția lui Dumnezeu, dimensiune care este aici, şi totuşi nu aici, Isus Cristos este glorificat primind onoare.

Acesta este motivul pentru care se face o ofensă atât de mare atunci când oamenii îşi imaginează că ar trebui să fie respectaţi datorită unor realizări din această lume. Indiferent de puterea pe care au acumulat-o, aceasta nu a fost intrinsec al ființei sale, dar datorită faptului că Dumnezeu le-a acordat-o.

Este de reținut faptul că, în atitudine, Nebucadneţar a cerut că diferă de la adevărul suveranității absolute a lui Dumnezeu, şi a hotărât că el, prin propria sa putere, a reușit să realizeze stabilirea primului mare imperiu al său, pe care Dumnezeu a asemănat cu capul de aur în imaginea descrisă în Cartea lui Daniel.

Cine sunt medicii pentru Nebucadneţar? El a domnit peste fiecare dintre ei în stăpânirea lui. Și ce s-a întâmplat cu el când a încercat să se laude? El a fost transformat într-o creatură de bestie, pieryând totul și trăind în aer liber, mănânnd iarbă pentru o perioadă de timp stabilită, până când Dumnezeu a hotărât să restabilească toate lui. Iată ce s-a întâmplat:

Nebucadneţar a spus:

„Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care mi l-am zidit eu ca loc de şedere împărătească, prin puterea bogăţiei mele şi spre slava măreţiei mele?” (Daniel 4:30)

Unul se pocăiește, se întoarce de la sine și de la auto-importanța sa spre Dumnezeu.

Cuvintele nu au ieșit mai devreme din gura lui până un glas din cer a vorbit:

„Află, împărate Nebucadneţar, că ţi s-a luat împărăţia! Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, şi vei locui la un loc cu fiarele câmpului, îţi vor da să mănânci iarbă ca la boi, şi vor trece peste tine şapte vremuri, până vei recunoaşte că Cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea!” (Daniel 4:31-32)

Ceea ce a fost decretat din Ceruri s-a întâmplat imediat:

“Chiar în clipa aceea s-a împlinit cuvântul acela asupra lui Nebucadneţar. A fost izgonit din mijlocul oamenilor, a mâncat iarbă ca boii, trupul i-a fost udat de roua cerului, până i-a crescut părul ca penele vulturului şi unghiile, ca ghearele păsărilor.” (Daniel 4:33)

Când Dumnezeu a terminat cu el, el a declarat:

Daniel 4:34-37
(34) După trecerea vremii sorocite, eu, Nebucadneţar, am ridicat ochii spre cer şi mi-a venit iarăşi mintea la loc. Am binecuvântat pe Cel Preaînalt, am lăudat şi slăvit pe Cel ce trăieşte veşnic, Acela a cărui stăpânire este veşnică şi a cărui Împărăţie dăinuie din neam în neam.
(35) Toţi locuitorii pământului sunt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pământului, şi nimeni nu poate să stea împotriva mâniei Lui, nici să-I zică: „Ce faci?”
(36) În vremea aceea mi-a venit mintea înapoi; slava împărăţiei mele, măreţia şi strălucirea mea mi s-au dat înapoi; sfetnicii şi mai marii mei din nou m-au căutat; am fost pus iarăşi peste împărăţia mea, şi puterea mea a crescut.
(37) Acum, eu, Nebucadneţar, laud, înalţ şi slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sunt adevărate, toate căile Lui sunt drepte, şi El poate să smerească pe cei ce umblă cu mândrie!”

El gustă din Duhul lui Dumnezeu și din Împărăție.

Lasă-mă să identific care sunt nivelele adevărate și substanțiale de avansare în dezvoltarea spirituală a unui om cu Dumnezeu:

Când cineva se pocăiește, atunci el se întoarce de la sine și de la auto-importanța sa spre Dumnezeu. Acesta este Nivelul Întâi. În aceasta, el devine un “licențiat”, în engleză – un „bachelor”. O parte din explicația definiției din dicționarul Webster pentru cuvântul “bachelor” este:

În sistemul feudal, un cavaler tânăr și arendaș, care a slujit sub drapelul altcuiva.

Un om care nu s-a căsătorit.

El a devenit, astfel, demonstrarea experimentală a Paștelui de către Cretorul său, prima Sărbătoare a lui Dumnezeu. El a început a sluji ca un tânăr, supus legilor Împărăției lui Dumnezeu, și sub drapelul Domnului său, ci nu sub propriul drapel. El este încă necăsătorit cu Dumnezeu, nefăcând, încă, parte din Mireasa lui Cristos.

El devine conștient de, sau vede de departe, Împărăția lui Dumnezeu. Aceasta este chemarea lui. El acum intră în dimensiunea de a fi dovedit, de a fi afirmat în ceea ce nu este recunoscut sau apreciat de lume. El este “teza” în curs de desfășurare, dovedind pentru sine natura Împărăției lui Dumnezeu și voința Împăratului. De acolo, el este spălat cu apă (adevărul prin Legea lui Dumnezeu) și progresează să fie născut din nou.

Îndurând, el avansează la nivelul al doilea, “magiștrii”. El acum gustă din Duhul lui Dumnezeu și a Împărăției, sărbătorind Cincizecimea. El primește putere, dar numai o parte. Aceasta reprezintă faptul că este ales să fie identificat cu Creatorul său, născut din El și stabilit în procesul de epurare și transformare prin foc. Fiind chemat, el acum este ales.

Cu toate acestea, “cel care va îndura până la sfârșit, va fi mântuit.” Focurile sunt fierbinți, dureroase și inexorabile, cu adevărat nemiloase pentru omul carnal, care trebuie să îndure crucea până la capăt, la sfârșitul lui. Nimic nu este scutit sau să rămână neschimbat în cea mai mică parte a unui “candidat”, care ar contracara, în vreun fel, voința lui Dumnezeu, armonia, perfecțiunea și stabilirea Împărăției lui Dumnezeu înăuntrul persoanei.

Mireasa trebuie să fie fără pată sau zbârcitură. Nimic mai puțin decât perfect va fi acceptabil pentru Mire, Perfectul și Cel care perfecționează, Cel care modifică pe cel ales după chipul Său.

Acum el este căsătorit cu Mirele lui și nu mai este licențiat sau student.

În cele din urmă, cel care a îndurat până la sfârșit, străinul spiritual, barca chemată, aleasă și modelată de Maestrul, intră într-o altă dimensiune. El a fost găsit credincios, și devine celebrarea celei de a treia și ultima Sărbătoare – Sărbătoarea Corturilor, acel loc glorios de odihnă de la munca lui. Nivelul al treilea este ultima etapă, în care Cerul îl recunoaște ca o autoritate, cu drepturi și îndatoriri de guvernare, pentru că el este unit cu Creatorul său, în sfânta legătură a căsătoriei. El acum este căsătorit cu Mirele lui, nu mai este licențiat sau student.

El a ajuns la “învățământul cel mare” a Raiului pe pământ care eclipsează cel mai mare învățământ de pe pământ, așa precum lumina soarelui de la amiază eclipsează cea a lunii. Oamenii privesc la lună și apreciază gloria acesteia, dar ei nu sunt capabili să privească la soare, la cât de glorios și puternic este.

Lucrarea s-a terminat. El și-a finalizat teza sa de doctorat și primește doctoratul, titlul de doctor, deși este mult mai mult decât o chestiune de filozofie, sau o presupusă înțelegere a vreunui aspect al vieții. Este, mai degrabă, o aprehensiune a însăși viața. Mai precis, Viața l-a prins.

Cum se întâmplă acest lucru? Aceasta se întâmplă printr-o schimbare de natură, care doar Creatorul său, și nu el, a putut realiza. El nu a “realizat”, așa cum este cazul mândriei din lume, cei care se înalță peste semenii lor, chiar dacă o fac subtil și în secret. El a fost transformat prin harul și mila lui Dumnezeu, Singurul care primește onoarea, lauda, ​​slava, mulțumirea, binecuvântarea, puterea și închinarea datorită Sfântului Său Nume.

Devine misiunea lor de a declara lucrările minunate ale lui Dumnezeu.

În educația și nivele acesteia din lume, oamenii sunt glorificați și onorați de oameni și le place acest lucru. Iar în “educația” adevărată și substanțială, Dumnezeu este glorificat și onorat. Cei care au nivelele spirituale nu doresc sau nu caută gloria și onoarea oamenilor, deoarece ei au substanța adevărată de la Dumnezeu.

În virtutea avansării în natura lor din “educația” cerească, ei știu foarte bine că nu este datorită lor sau nu se lăudă în fața semenii lor. Într-adevăr, aceasta devine misiunea lor de a declara lucrările minunate ale lui Dumnezeu și să aducă, după voia Lui, pe semeni în aceeași educație, aceeași virtute, libertate, binecuvântare, pace și în rodul pe care l-au primit prin nemeritata Lui favoare.

Printre cei dintre noi care au fost chemați împreună, prin harul Său, ca un trup de martori ai lui Dumnezeu, sunt unii care au primit diplomă de licență, unii de masterat, iar alții de doctorat. Cu toate acestea, toți sunt una in Cristos, unul nu este mai bun decât altul și nimeni nu-l vede sau nu este mai bun decât celălalt care nu a primit nici un nivel. Ei nu îi văd pe niciunul mai mare sau mai mic.

Ei se pot referi unul la altul și la toți printr-o umilință care improspătează sufletul. Scopul lor este de a aduce în mod liber pe alții la cel mai înalt și cel mai glorios nivel al educației din univers, cunoașterea Domnului Isus Cristos, Cel care ne-a iubit și S-a dat pe Sine pentru noi. Despre Acel glorios și puternic Rege al regilor este scris:

Filipeni 2:6-11
(6) El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu,
(7) ci S-a dezbrăcat pe Sine însuşi şi a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor.
(8) La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce.
(9) De aceea şi Dumnezeu L-a înălţat nespus de mult şi I-a dat Numele care este mai presus de orice nume;
(10) pentru ca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ şi de sub pământ,
(11) şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul.

Decanul decanilor a stabilit calificările, standardele și ritmul. Fără îndeplinirea acestora, nici un om nu are vreun loc pentru mândrie sau pentru auto-importanță la orice nivel. Odată ce acestea sunt realizate, oricine și toți din părtași se consideră slujitori umili, nevrednici și au multe pentru ce să fie recunoscători dincolo de orice imaginație.

Victor Haficiuc

Apasă AICI pentru toate articolele disponibile în limba română.

Facebook Comments