Print Friendly, PDF & Email

Crucea – Numai Sentința La Moarte, Va Beneficia

Chinese – EnglishFrenchGermanJapaneseRomanianSpanishVietnamese

„Ba încă ne spunea gândul că trebuie să murim; pentru ca să ne punem încrederea nu în noi înşine, ci în Dumnezeu care învie morţii.” (2 Corinteni 1:9)

Un eveniment din anii mei de vârstă preșcolară a avut un impact asupra mea. Ca urmare a unui eveniment plăcut, natural, am avut o realizare că într-un fel am vrut sa fiu cu Dumnezeu, sfinții Lui și îngerii din Ceruri. Dar, de asemenea, am realizat că, pentru a ajunge acolo, trebuia să mor. Intrarea mea în Ceruri m-ar fi costat tot ceea ce aveam mai drag, părinții mei, chiar viața mea.

Mi s-a spus că în unele, dacă nu toate, armate, oamenii sunt pregătiți sau antrenați să moară. Am auzit motivatori spunând aceasta pentru a avea succes, unul trebuie să se apropie de un obstacol sau o provocare cu această stare de spirit: „Am de gând să fac aceasta, chiar dacă mă omoară, și probabil mă va omorî.”

Era datoria lui solemnă să plătească prețul suprem.

În urmă cu două mii de ani, Iisus Cristos a venit pe pământ pentru un singur scop. Acesta nu a fost acela de a predica. Nu a fost pentru a începe o religie. Nu a fost pentru a ajuta pe cei săraci. Nu a fost pentru a fi un exemplu frumos. El a venit să facă voia Tatălui Său. Care a fost voia Tatălui? Acesta a fost ca Fiul Său trebuia să Își dea viața pentru toți oamenii. Isus Cristos a venit să moară. Nu era o chestiune de probabilitate. Nu a fost nici o altă opțiune. Dumnezeu a predeterminat:

„ A doua zi, Ioan a văzut pe Isus venind la el şi a zis: „Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii!” (Ioan 1:29)

„pe Omul acesta, dat în mâinile voastre, după sfatul hotărât şi după ştiinţa mai dinainte a lui Dumnezeu, voi L-aţi răstignit şi L-aţi omorât prin mâna celor fărădelege. Dar Dumnezeu L-a înviat, dezlegându-I legăturile morţii, pentru că nu era cu putinţă să fie ţinut de ea.” (Faptele Apostolilor 2:23-24)

Dacă El a vindecat pe fiecare, a furnizat fiecărei persoane sărace, a efectuat orice mare minune posibilă și a afișat un mare exemplu de trai a vieții, dar nu ar fi murit, noi am fi fără speranță. Numai prin moartea Sa, noi avem speranță de răscumpărare și restaurare la armonie cu Dumnezeu. Datoria noastră față de Dumnezeu a fost prea mare pentru noi ca să o plătim, atât de mare încât nu am putut plăti orice parte fracționată a acesteia. Sângele Lui a fost atât de prețios încât El a putut plăti pentru toate acestea.

Așa precum s-a profețit în Sfânta Scriptură cu secole și milenii înainte, acesta a fost chemarea Lui, Lucrul Lui, datoria Lui solemnă de a plăti prețul suprem. El a venit și El a plătit-o în întregime. Pe cruce, El s-a referit la marea Sa misiune, spunând: „S-a sfârșit.”

În trei zile, El Însuși a înviat din morți, așa cum A profețit că Va face. Nimic nu-L putea împiedica, nici evreii, nici armata romană, nici puterile iadului și nici moartea în sine. Prin Învierea Sa din morți:

„A dezbrăcat domniile şi stăpânirile şi le-a făcut de ocară înaintea lumii, după ce a ieşit biruitor asupra lor prin cruce.” (Coloseni 2:15)

El a biruit pe toate. După înviere, El a putut să declare:

„Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ.” (Matei 28:18)

Moartea trebuie să vină; nu este moarte, nu este victorie.

După înălțarea Sa la Cer, El a declarat:

„Nu te teme! Eu sunt Cel Dintâi şi Cel de pe Urmă, Cel Viu. Am fost mort, şi iată că sunt viu în vecii vecilor. Eu ţin cheile morţii şi ale Locuinţei morţilor.” (Apocalipsa 1:17-18)

Lui, Tatăl a spus:

„Şezi la dreapta Mea, până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale.” (Psalmul 110:1)

Toți cei care au luat crucea și au urmat Domnul și Mântuitorul lor înviat, până la sfârșit, au ajuns să cunoască puterea învierii Lui. Ei au învățat din experiență că, nu există nici o victorie fără moarte. Moartea trebuie să vină; nu este moarte, nu este nici victorie. Nu există nici o altă cale. Într-adevăr, un creștin adevărat este reprezentarea adevărului prin însăși existența lui sau a ei.

„Adevărat, adevărat vă spun că dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur; dar dacă moare, aduce mult rod.” (Ioan 12:24)

Numai cei care-L iubesc cu adevărat își vor pierde viața pentru El. El nu așteaptă nimic mai puțin:

„Cine îşi iubeşte viaţa o va pierde; şi cine îşi urăşte viaţa în lumea aceasta o va păstra pentru viaţa veşnică. Dacă Îmi slujeşte cineva, să Mă urmeze; şi unde sunt Eu, acolo va fi şi slujitorul Meu. Dacă Îmi slujeşte cineva, Tatăl îl va cinsti.” (Ioan 12:25-26)

Pentru a te numi creștin înseamnă să mori.

Slujitorul Său credincios Pavel a făcut apel și a evidențiat responsabilitatea creștinului autentic foarte clar:

„Vă îndemn, dar, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită.” (Romani 12:1-2)

A duce sau a lua crucea nu este considerat un lucru excepțional. Nu este doar datoria misionarilor creștini, cum ar fi apostolii sau pastorii. Aceasta nu este o opțiune pentru cei care iar Numele lui Isus Cristos (numindu-se creștini sau evrei spirituali). Într-adevăr, pentru a te numi creștin înseamnă a muri. Un creștin este acel care continuă viața lui Isus Cristos pe pământ. Pavel a fost stabilit de Dumnezeu ca să urmeze, chiar dacă el a urmat pe Cristos. El a spus:

„Mă bucur acum în suferinţele mele pentru voi; şi în trupul meu împlinesc ce lipseşte suferinţelor lui Hristos, pentru trupul Lui, care este Biserica.” (Coloseni 1:24)

El m-a dus la Golgota.

Numai pedeapsa cu moartea va fi suficientă pentru Dumnezeu, și va ieși biruitoare cu El. Tuturor credincioșilor, Pavel a spus:

„Să aveţi în voi gândul acesta care era şi în Hristos Isus: El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, ci S-a dezbrăcat pe Sine însuşi şi a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor. La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce.” (Filipeni 2:5-8)

Când am crezut pentru prima dată în anul 1973, aceste versete pe care le-am citat mai sus au venit la mine în aceeași deschidere, împreună cu cele pe care le voi cita mai jos. M-am uitat în jur și am văzut pe toată lumea jucându-se de-a biserica, complăcându-se în religie, savurând în lucrări și doctrină, și adoptând profesia creștinismului ca un lucru bun, util și chiar plăcut de a face. Pentru mulți, aceasta era un lucru social, fel de mult ca și orice altceva.

M-am întrebat dacăei nu vedeau, auzeau și simțeau acel răbdător, dar urgent, remorcher la inimă, care deseori mă aducea la lacrimi. Știam că am fost chemat la moarte, dar ei nu știau. De ce ei nu știau? Dumnezeu nu lucra cu ei. El avea de-a face cu mine. El m-a dus la Golgota.

Dacă era să fiu a Lui, atunci nu mai eram a lumii sau chiar nici al meu.

A fost o experiență dulce-amăruie, care a durat ceva timp. A fost amară, deoarece aceasta însemna o despărțire de toată lumea și tot ce era apropiat și drag mie. Știam că voi deveni în vrăjmășie cu oamenii, nu că aș fi devenit dușmanul lor, dar chiar și cei mai apropiați de mine ar deveni dușmanii mei. Ei nu ar fi înțeles. El personal m-a avertizat înainte, exact cum El a vorbit despre aceste lucruri din Scriptură:

„Şi omul va avea de vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui.” (Matei 10:36)

Știam că, dacă era să fiu a Lui, atunci eu nu mai aparțineam lumii și nici chiar mie însumi:

„Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu care m-a iubit şi S-a dat pe Sine însuşi pentru mine.” (Galateni 2:20)

Rare, într-adevăr, sunt acele persoane care se numesc creștini, care au pedeapsa cu moartea asupra lui sau a ei. Primul creștin trebuie să plece, pentru ca creștinul primului Adam să facă loc pentru creștinul Ultimului Adam. Trebuie să scadă primul Adam, pentru ca Ultimul Adam să poată crește. Nu există nici o alternativă, mai mult decât că soarele are o alegere de a apune în est, nord sau sud.

Satana știe că poate face totul, cu excepția să se învie.

Neghină sunt „creștini.” Ei își pretind toate drepturile și virtuțile credincioșilor, și ei sunt credincioși, cel puțin în aparență, profesie și convingere, dar ei nu au luat sau ridicat crucea. Moartea este pragul peste care Satana, înșelătorul, refuză să calce. El poate imita cuvinte, aparențe, doctrină și chiar, dacă nu mai ales, iubire. El poate imita devotament și sacrificiu, și să fie superb de elocvent în predicarea Evangheliei – memorarea Biblia, dacă este necesar. El poate efectua chiar miracole, semne și minuni.

El va da trupul său fie ars, dar el refuză să se predea identitatea sa și să o piardă în întregime pentru Cristos. El este Marele Prefăcător, Îngerul Luminii Negre, Mincinosul mincinoșilor. Doar un singur lucru îl expune și-l oprește mort în lucrările sale – crucea. Crucea imparte oile de capre. Crucea este atunci când cauciucul întâlnește drumul. Satana știe că poate face totul, înafară să se învie din morți.

Mai întâi durere și suferință, iar apoi pace și bucurie.

Neghina nu au nici sămânță și nici inimă. Neghina este superficială, plină de cuvinte pioase, și goală de toate fructele bune, chiar dacă acestea ar putea fi pline de fapte bune. Ei sunt sămânța vrăjmașului, care se transformă în slujitori și frați ai lui Cristos. În ultima zi, care este astăzi, El le spune:

„Vă spun că nu ştiu de unde sunteţi; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi lucrătorii fărădelegii.” (Luca 13:27)

Cine este pentru viață? Lasă-l să fie pentru moarte mai întâi, pentru că moartea vine în primul rând din mâna Domnului. Mai întâi durere și suferință, iar apoi pace și bucurie:

„Ferice de voi care sunteţi flămânzi acum, pentru că voi veţi fi săturaţi! Ferice de voi care plângeţi acum, pentru că voi veţi râde!” (Luca 6:21)

Vrăjmașul ar vrea lumea să creadă că viața vine în primul rând.

„Dar, vai de voi, bogaţilor, pentru că voi v-aţi primit aici mângâierea! Vai de voi care sunteţi sătui acum! Pentru că voi veţi flămânzi! Vai de voi care râdeţi acum, pentru că voi veţi plânge şi vă veţi tângui! Vai de voi, când toţi oamenii vă vor grăi de bine! Fiindcă tot aşa făceau părinţii lor cu prorocii mincinoşi!” (Luca 6:24-26)

Frica – Respingerea Morții

Fricosul nu poate prevala. Ce este frica? Frica este refuzul de a pierde, suferi sau muri. Frica este o dispoziție egoistă. Este un obstacol periculos și perfid pentru toți cei implicați:

„Mai marii oştirii să vorbească mai departe poporului şi să spună: „Cine este fricos şi slab la inimă, să plece şi să se întoarcă acasă, ca să nu înmoaie inima fraţilor lui.” (Deuteronom 20:8)

Frica neagă domnia Împărăției lui Dumnezeu peste toate lucrurile.

„Vesteşte, dar, lucrul acesta în auzul poporului: „Cine este fricos şi se teme, să se întoarcă şi să se depărteze de muntele Galaadului.” Douăzeci şi două de mii de oameni din popor s-au întors şi au mai rămas zece mii.” (Judecători 7:3)

Frica neagă domnia Împărăției lui Dumnezeu peste oameni și toate lucrurile, inclusiv moartea și iadul.

Isus a spus acest lucru:

„Nu este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi.” (Ioan 15:13)

A fost aceasta o necesitate doar pentru El sau este pentru toți cei care Îl urmează?

„Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe alţii, cum v-am iubit Eu.” (Ioan 15:12)

Ioan, unul dintre cei mulți care a dat viața pentru Domnul, a spus acest lucru:

„Cum este El, aşa suntem şi noi în lumea aceasta; astfel se face că dragostea este desăvârşită în noi, pentru ca să avem deplină încredere în ziua judecăţii. În dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme n-a ajuns desăvârşit în dragoste. (1 Ioan 4:17-18)

O moarte neprihănită este poarta spre victorie.

Cum se depășești teama? Pavel a spus acest lucru:

2 Timotei 1:7-11
(7) Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă.
(8) Să nu-ţi fie ruşine, dar, de mărturisirea Domnului nostru, nici de mine, întemniţatul Lui. Ci suferă împreună cu Evanghelia, prin puterea lui Dumnezeu.
(9) El ne-a mântuit şi ne-a dat o chemare sfântă, nu pentru faptele noastre, ci după hotărârea Lui şi după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus, înainte de veşnicii,
(10) dar care a fost descoperit acum prin arătarea Mântuitorului nostru Hristos Isus, care a nimicit moartea şi a adus la lumină viaţa şi neputrezirea, prin Evanghelie.
(11) Propovăduitorul şi apostolul ei am fost pus eu şi învăţător al Neamurilor.

O moarte neprihănită este poarta spre victorie. Moartea începe în momentul în care unul devine un credincios adevărat în Domnul Isus Cristos, Îl urmează în afara porții și taberei, unde sunt sfinții și îngerii, și unde oamenii se tem și cred că este imposibil a călca:

„De aceea şi Isus, ca să sfinţească norodul cu însuşi sângele Său, a pătimit dincolo de poartă. Să ieşim, dar, afară din tabără la El şi să suferim ocara Lui.” (Evrei 13:12-13)

Orice altă formă de creștinism este pseudo. A spus Isus:

„Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mama sa, pe nevasta sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu. Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mama sa, pe nevasta sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăşi viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.” (Luca 14:26-27)

Aceasta este credința adevărată și singura modalitate la victoria vieții. Este calea crucii.

Ce înseamnă a lua crucea? Este de a da tot ceea ce este de mare valoare pentru o persoană, în ascultare de Domnul. Dacă nu costă, dacă nu este fără garanția de întoarcere, decât prin minune, aceasta nu este crucea. Crucea înseamnă despărțirea de valoros, atunci când Dumnezeu dirijează.

Crucea este ascultarea celui care ascultă în ceea ce costă, chiar așa precum Avraam l-a oferit pe fiul său iubit Isaac prin credință. Este o ieșire din această lume și intrare într-o altă natură, pas cu pas, aici un pic, acolo un pic. Crucea este ascultare de Dumnezeu, apreciind lumea care va veni de o valoare mai mare, decât cea actuală.

Crucea este viață predată care duce la viața veșnică. Cu Dumnezeu, numai crucea, sentința la moarte, va beneficia.

Victor Haficiuc

Apasă AICI pentru toate articolele disponibile în limba română.

Related posts:

El Caso del Llamado a Salir
¿Dónde estamos, qué estamos haciendo y a quién pertenecemos en el Nombre del Señor Jesucristo? ¿Está Cristo en verdad siendo adorado en los sistemas de iglesia de nuestros días o es otro Jesús? Este escrito es un llamado a cualquiera y a todos los que van a la iglesia para que den cuentas, y lo confronta a uno con su tibio estado espiritual el cual, aunque tiene grandes promesas de parte de los líderes falsos, es condenado a los ojos de Dios, no hay quizás, no hay excepciones.
永恆的地獄和上帝的愛是否相容?
English – Spanish – Chinese 我們收到了這封信: 維克多, 我的名字是丹尼爾,我也曾與菲利普會面並一起工作過。我正在閱讀你和保羅的電子郵件,我注意到您在哪裡說:「我知道,在『基督教』世界裡,有很多不好的文學作品,教導謊言,例如,那些沒有得救的人永受折磨教義。從未有過比這更醜陋的謊言。這是對上帝的本性和品格的誹謗。」您是在說您不相信地獄或永恆的詛咒嗎?我不明白您在說什麼。此外,在您給菲利普的電子郵件中,我注意到一種沮喪的語氣,幾乎到了責罵的程度。您認為這種語氣是一種愛和關懷,是對菲利普的造就和鼓勵嗎? 丹尼爾 我們憑信心而活,而不是憑眼見。 維克多和保羅的回覆: 嗨丹尼爾, 你來信的結尾 (「我們憑信心而活,而不是憑眼見」) 本質上就是我們告訴菲利普的。你認不出來嗎?我認為你發送該聲明是我們給他的信的結果。我可能是錯的,但如果是對的,諷刺的是你會把它發給我們。 我認為你相信一個永恆的、折磨人的地獄。雖然聖經清楚地表明地獄的存在,但不是在大多數新教或天主教圈子中所宣揚的地獄。大多數人發現或將發現自己身處的地獄是一種黑暗和晦澀的狀態,是死者的地方,他們「一無所知」(儘管他們可能認為自己知道)。他們在屬靈上對上帝是無意識的。 當然,在黑暗中,與上帝的靈隔絕,那裡有無知、懼怕、缺乏理解、拜偶像和束縛,更不用說折磨。但是在來世是否有字面的、身體上的懲罰之火?沒有。地獄會永遠存在嗎?不 (啟示錄 20:14)。有沒有像詹姆士王欽定版翻譯的那樣「永遠的詛咒,」即與上帝「永永遠遠」的隔絕?沒有。閱讀“永遠”、“永久”、和“地獄”的真正聖經含義。 只有上帝是不朽的,以及那些祂授予的人。永恆的詛咒和折磨是邪惡、異教思想的編造,試圖向人們灌輸恐懼,以控制他們。天主教會,從君士坦丁開始,使用這種可怕的教義,而新教徒繼續利用使用它。上帝不會通過恐懼來獲勝。 如果你看一下希伯來語和希臘語翻譯成英語的「地獄」和「永遠」這兩個詞,它們沒有提到一個沒有盡頭的狀態。關於這些問題,我有很多文章可以發給你。目前,閱讀我們《萬物的復興》的部分,你還可以閱讀惡魔般的教義;你應該特別閱讀永無止境的折磨。 你可能想(或不想) 閱讀的另一篇文章是:邪教的真實標記,並考慮你的立場。 丹尼爾,我懷疑當你幾乎還沒有觸及我們的著作時,你不會同意它們,但它們是真實的、符合聖經的、由上帝教導的,那些不同意這些教義的人不是上帝派來傳教的。他們是出於自己的公義和假定而宣講的,對他們聲稱代表的唯一的那個是一無所知。 判斷了我對菲利普說話的語氣後,你問:「您認為這種語氣是一種愛和關懷,是對菲利普的造就和鼓勵嗎?」對於這個問題,我的回答:「是的,」我很清楚你不會那樣理解上帝的愛。就在今天,我 (部分)寫信給另一個人: 「事實上,人將他人吸引到上帝面前的行為恰好是敵基督靈的一個顯著特徵。人假設他們在基督裡的,認為他們可以通過『在他們裡面的光』來『愛』人歸神,因此,他們以『能力作見證。』事實是,他們以他們的愛作證歸給自己,同時在宣告祂的名。舊約或新約都沒有記載聖徒通過愛他們贏得任何人到上帝面前…無處,甚至是與耶穌。這就是敵基督的靈。」 你可以閱讀的有關該主題的文章有: 虛假宗教人士喜愛那憎恨(拒絕)上帝 上帝只說出柔和的話語嗎? 竭力維護從前一次就全交給了聖徒的信仰, 維克多 丹尼爾,我是保羅。 我想補充一點。 有趣的是你在同一封信中詢問關於地獄和愛。我們經常發現那些指責我們沒有愛心的人,他們相信並宣揚全能和愛的化身的上帝,祂創造了...
那個先知是何人?
在這一部分,我將進一步分別彌賽亞和那個先知之間的區別。許多人混淆了這兩者,導致錯誤的結論、期望和決定,從而使他們無法獲得真理的釋放、自由、喜悅和能力。根據經文,真理與清晰的視野消除了混亂,我確認那個先知是何人。
Subscribe
Notify of
0 Comments
Inline Feedbacks
View all comments

Provide your email if you would like to receive periodic correspondence from us.



0
You can leave a comment herex
()
x